Comuna Bistriţa Bârgăului

Comuna Bistriţa Bârgăului

Comuna Bistriţa Bîrgăului este situată în partea de est a judeţului Bistriţa Năsăud la 26 km – est - de capitala de judeţ; mărginită de Munţii Bîrgaului – la nord şi de Munţii Călimani – la sud-est. Comuna este alcătuită din două sate Bistriţa Bîrgăului şi Colibiţa - situată la o distanţăde 18 km de centrul satului reşedinţă, sat strămutat, construit din temelii odată cu construcţia barajului, ale cărui ape au acoperit fosta vatră a satului.

(GPS): Est: 24o78"46'; Nord: 47o19"69'

Suprafaţa: 18.640 ha, din care: 16.250,10 ha extravilan şi 2.389,90 ha intravilan.

Relieful: muntos, colinar, depresionar.

Flora: păduri de răşinoase şi foioase, păşuni şi fâneţe, pomi fructiferi, plante de cultură, fructe de pădure, plante medicinale.

Fauna: urşi, lupi, vulpi, cerbi, căpriori, mistreţi, jderi, dihori, iepuri, veveriţe.

Apele

Reţeaua hidrografică este bogată şi bine reprezentată, fiind tributară Someşului Mare prin colectorul său Şieul. Valea Bistriţei Ardelene constituie cursul principal care îşi are izvoarele în Munţii Călimani, sub Bistriciorul (1990 m).

Apele freatice au fost identificate în terasele aluvionare, conuri de dejecţie, depuneri aluvionare de luncă, la adâncimi variabile între 1 şi 20 m. Datorită adâncimii nu prea mari au fost interceptate cu uşurinţă prin puţuri, constituind sursa principală de alimentare cu apă a aşezărilor.

Lacul de acumulare Colibiţa:

Acumularea Colibiţa este amplasată pe cursul superior al râului Bistriţa Transilvană, la cca. 40 km amonte de oraşul Bistriţa, afluent de ordinul 2 al râului Someş. Bazinul hidrografic de pe care se colectează apele acestei acumulări este situat în depresiunea creată între Munţii Călimsni şi Bîrgăului, având o suprafaţă de aproximativ 133 kmp.

Din punct de vedere geologic, regiunea se caracterizează prin prezenţa rocilor vulcanice, în care predomină aglomerate vulcanice şi rar andezite.

Amenajarea hidrografică Colibiţa a fost justificată de următoarele:

- Asigurarea cu apă potabilă a municipiului Bistriţa şi a unor localităţi riverane cursului principal;

- Crearea unui potenţial hidroenergetic valorificabil prin UHE Colibiţa;

- Atenuarea undei de viitură pentru combaterea inundaţiilor de-a lşungul râului Bistriţa;

- Combaterea eroziunii solului;

- Dezvoltarea unor activităţi turistice şi piscicole.

Lucrările de construcţii şi montaj au început în 1977 şi au fost finalizate în primul trimestru al anului 2000.

Apele minerale apar pe pârâul Izvorul Lung, la cca. 1 km de confluenţa acestuia cu pârâul Izvorul Tomnatecului şi cca. 12 km amonte de localitatea Miţa. Apa acestor izvoare poate fi folosită în curele interne pentru afecţiuni gastrointestinale şi hepato-biliare, dar în acelaşi timp este şi o foarte bună apă de masă. Ivirile hidrominerale de aici, deşi au un debit mare nu sunt valorificate datorită distanţei mari faţă de localitatea Colibiţa, fiind folosite numai de către localnici şi turişti.

Pe raza localităţii Bistriţa Bîrgăului, mai sus de gară, în locul numit La Slatină găsim un izvor sărat, captat într-o fântână acoperită de o construcţie de lemn datând de multă vreme, care urmează să fie amenajată într-un viitor apropiat.

Resurse primare şi secundare

Zona muntoasă îmbrăcată în vegetaţie forestieră, frumuseţea şi bogăţia păşunilor alpine, dealurile din apropierea vetrei satului împodobite cu păşuni, fâneţe şi livezi de meri, peri, pruni, nuci şi cireşi, constituie sursele naturale de bogăţie şi baza existenţei locuitorilor acestei zone. Bogăţia fructelor de pădure ca: zmeura, afinele, măcieşele, ciupercile comestibile precum şi o bogată gamă de plante medicinale reprezintă o altă resursă naturală insuficient valorificată. Sub covorul vegetal s-au format solurile care permit practicarea pomiculturii pe suprafeţe mari.

Resurse minerale

Pe teritoriul administrativ al comunei Bistriţa Bîrgăului resursa minerală aflată în exploatare este andezitul din cariera de piatră Colibiţa.

Resursele alimentare de bază pentru locuitorii din Bistriţa Bîrgăului care se asigură din producţie proprie proprie provin din agricultură şi creşterea animalelor. La nivelul comunei există un centru de colectare a laptelui dotat cu două tancuri de răcire cu o capacitate totală de 3000 litri.

Clima

Prin poziţia sa geografică comuna Bistriţa Bîrgăului se încadrează în sectorul de climă temperat-continentală moderată. Iarna predomină invaziile de aer de natură polar maritimă sau maritimă arctică din nord-vest, iar vara cele de aer cald temperat maritim din sud-vest. Mersul tipic al temperaturii aerului este tipic continental cu o maximă în luna iulie şi o minimă în luna ianuarie. În timpul verii nu se produc călduri excesive iar în timpul iernilor cu regim anticiclonal se crează inversiuni de temperatură astfel încât în regiunile înalte aerul este mai cald decât în depresiune, unde se acumulează aerul mai rece. Ca urmare a acestor inversiuni termice se formează ceaţa, bruma şi norii stratiformi.

Populaţia: 4.158 din care 615 in Colibiţa

Structura populaţiei pe etnii: 4.126 români, 22 maghiari, 4 rromi, 2 germani, 4 altele.

Număr de gospodării: 2.070

Infrastructura

 Drumuri publice:

- drum judeţean 24,6 Km

- drum comunal 84,7 Km-39 ulite

- Cale ferată: Bistriţa – Bistriţa Bîrgaului

- Oraşe apropiate: Bistriţa – 26 Km

  Reţeaua stradală:

- drum betonat 1,2 Km;

- drum asfaltat 12,6 Km;

- drum pietruit 96,0 Km;

Reţeaua de alimentare cu apă: 6,5 Km

Reţeaua de canalizare: 1,3 Km

Număr de gospodării racordate la reţeaua de apă: 217 (19 %)

Număr de gospodării racordate la reţeaua de canalizare: 26

Lungimea retelei electrice: 156 Km

Numărul locuinţelor racordate la reţeaua electrică – 1.706 – 99,5 %

Alte sectiuni ale Comuna Bistriţa Bârgăului

Localizare

detalii

Istoricul localităţii

detalii

Tradiţii şi cultură

detalii

Economia

detalii

Educaţie şi sănătate

detalii

Viaţa spirituală

detalii

Cetăţeni de onoare

detalii