Economia

Economia

În comuna Bistriţa Bîrgăului nu există unităţi industriale mari care să folosească forţa de muncă la nivelul posibilităţilor reale de care dispunem. Fosta fabrică de cherestea din Bistriţa Bîrgăului, una din cele mai mari fabrici de profil din judeţ, şi-a încetat activitatea în anul 2005, la 2-3 ani după ce a fost privatizată, iar fabricile din zona industrială a municipiului Bistriţa, la care lucrau un număr mare de muncitori din comună, fie şi-au restrâns activitatea, fie şi-au schimbat profilul, ambele alternative având o influenţă directă asupra creşterii numărului de şomeri din comună.
Agenţii economici nou apăruţi după 1990, ( SRL-uri, AF-uri şi PF-uri), în creştere numerică de la un an la altul, au în general o cifră de afaceri modestă şi numărul de angajaţi restrâns.

Agricultura, practicată în sistem tradiţional, rar cu mijloace de mecanizare, asigură doar o aprovizionare de subzistenţă în majoritatea gospodăriilor şi produse neconcurenţiale iar în zootehnie nu se obţin producţii de performanţă.
După anul 1990 activitatea dominantă care s-a extins de la an la an a fost producţia şi comercializarea de canapele şi fotolii, confecţionate în ateliere proprii, însă şi această activitate a înregistrat un declin în ultimii doi ani.
Pe fondul acestor realităţi a crescut progresiv atât tentaţia cât şi numărul muncitorilor care pleacă la muncă în străinătate, fie ca muncitori sezonieri, fie cu contract de muncă permanent, mai ales după liberalizarea pieţei forţei de muncă la nivel european. Aşa se explică faptul că aproape din fiecare gospodărie există unul doi sau chiar mai mulţi membri de
familie plecaţi în Spania Italia; Irlanda, Germania, Austria, Ungaria,etc.
Numărul predominant al agenţilor economici care au apărut în economia comunei îl reprezintă sectorul de exploatare şi industrializare a lemnului şi activitatea comercială.

Activitatea industrială
În activitatea industrială locul dominant îl ocupă sectorul de exploatare şi industrializare a lemnului domeniu în care activează cei mai mulţi agenţi economici. În ordine descrescătoare urmează silvicultura şi exploatările forestiere, construcţiile de clădiri şi lucrări de  geniu, lucrări de tâmplărie şi dulgherie producţia prelucrarea şi conservarea cărnii, piscicuItura, etc.

Deşi situaţia agenţilor economici sub aspect numeric se prezintă aparent bine volumul producţiei, numărul locurilor de muncă şi nivelul productivităţii este situat la un nivel modest, lasând mult de dorit într-un mediu concurenţial din ce în ce mai accentuat.

Comerţ şi servicii
Activitatea de comerţ se desfăşoară de către unităţi private ( SRL-uri, AF - uri sau PF -uri) care s-au dezvoltat după anul 1990 cu preponderenţă în spaţii proprii adaptate la exigenţele actuale cu dificultăţi mari şi cu anumite derogări. În afară de fostele localuri ale cooperaţiei de.consum (din care o parte au fost vândute sectorului privat).

Agticultura
Particularităţile specifice ale reliefului din Bistriţa Bîrgăului determină condiţii mai puţin favorabile dezvoltării unei agriculturi performante. Preponderenţa terenului din zona montană şi submontană care este ocupată cu vegetaţie forestieră (76,9 %), cu păşuni ( 6,5 %) şi finaţe ( 5, 9%), restrânge într-o proporţie foarte limitată terenuI arabil ( doar 4,4%).
Conform datelor statistice oficiale existente în registrul agricol al primăriei situaţia terenurilor se prezintă asfel:
• 698 ha teren arabil
• 1.222 ha păşuni
.\' 1.105 ha fâneţe
• 14.352 ha păduri
• 416 ha ape
• 159 ha căi de comunicaţie
• 113 ha curţi şi clădiri
• 452 ha terenuri degradate
18.640 ha Total

Suprafaţa vetrelor de sat este de 298 ha iar suprafaţa locuibilă este de 70. 522 mp.

În scopul valorificării profitabile a producţiei de lapte, la nivelul comunei Bistriţa Bîrgăului, s-a amenajat un centru de colectare a laptelui dotat cu două tancuri de răcire având în total o capacitate de 3000 litri.